Ne place să spunem că trăim în secolul vitezei, că dacă nu ești cel mai rapid atunci ești mort, că pe cel de pe locul doi nu și-l amintește nimeni. Acceptăm prea ușor un ritm impus de alții, o goană fără sfârșit către ținte care nu sunt aprope niciodată visele noastre. În tot acest zbucium suntem tentați să dăm crezare doar celor văzute, pipăite, măsurate. Ni se spune că ceea ce nu e vizibil, public, de largă notorietate, de fapt nu există. Dacă nu ești pe retina și pe buzele tuturor, degeaba trăiești.
În goana nebună a fiecărei zile noi uităm de fapt că viața e alcătuită din toate clipele noastre, așa cum pădurea e suma tuturor ramurilor și a tuturor frunzelor, așa cum universul e doar suma tuturor moleculelor. Uităm că de fiecare dată când clipim, undeva în lumea largă se consumă o dramă. Sau se naște o minune. Uităm că eternitatea e de fapt doar suma unor evenimente efemere.
Imaginile prezentate aici sunt felii foarte subțiri dintr-o realitate prea fluidă pentru ca noi să o putem percepe în adevărata ei complexitate. Sunt îngeri sau demoni, sunt geometrii imposibile, arhitecturi ne mai întâlnite, sunt epopei care se nasc și mor pe durata unei clipe. Pot fi un îndemn la visare sau doar umbre fără rost prin fața noastră. Însă cu sau fără privirile noastre, oricum ar fi ele, atente sau indiferente, imaginile vor continua să se nască și să dispară în aceeași clipă. Balerine suave sau monștri înspăimântători, își vor căuta mereu locul în arhitecturile efemere ale eternității.
Fotografiile sunt realizate în Rezervația geologică Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari și Pâclele Mici, comuna Berca, jud. Buzău, România, între anii 2013 și 2015.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu